vineri, 28 decembrie 2012

Anul 2012

Buna, tuturor! Anul 2012 a fost anul schimbarilor pentru mine, din toate punctele de vedere! Am aflat cum este viata departe de casa (deloc placuta), notele la scoala au scazut, apoi au crescut iar. Mi-am facut prieteni noi, pe 3 dintre ei ii credeam cei mai buni si le daruisem din tot sufletul meu, dar doar unul dintre ei s-a dovedit a fi adevarat, din pacate. Au fost momente destul de complicate, dar am reusit sa trec cu bine peste toate. Am fost ranita, derutata, fericita, trista, aroganta, amabila, draguta, credula, deschisa si in multe alte feluri in raport cu oameni care nu trebuia. Dar pana la urma cine ar vrea o viata usoara? Este plictisitoare...
Si nu cred ca imi este dor de cineva. Poate doar de momentele pentrecute cu un anume cineva. Acea persoana pe care o credeam cea mai apropiata de sufletul meu, care incercam mereu sa o inteleg si sa o ajut, care ma facea mereu sa rad, atunci cand nu voiam nici sa zambesc. Dar chiar daca s-ar putea sa o fi pierdut, cred ca am momente cand nici nu ma mai uit in urma. Si da, sunt puternica, asta pentru ca nu am de ales. O singura intrebare as adresa: Iti calci orgoliul sa imi raspunzi la o singura intrebare? Daca te-as calca si eu pe inima, ce ai spune, te doare?
Cat poate fi de dureros sa te gandesti la ceea ce ar fi putut sa fie, dar acum este imposibil. Dar un lucru stiu sigur: un prieten adevarat nu poate sa te uite, nici in ciuda schimbarilor si ale prostestilor certuri. Si stiu ca niciodata nu se pierde iubind, ci renuntand usor la ceva, sau mai bine zis, la cineva. Dar problema majora este ca nu pot fi suparata. Sfarsesc mereu prin a ierta de la un singur cuvant dulce. Dar ar fi cel mai bine sa o iau pe alta cale: chiar daca nu voi putea uita niciodata o persoana draga mie, ar trebui sa incep sa traiesc fara ea. Si chiar credeam in ,, prietenie '' , dar vad cat m-am inselat... Dar acum trecutul este in spate, iar maturitatea in fata.
Acum vreau doar sa fiu eu, chiar asa cum sunt. Nu pot decide cine ramane, cine pleaca sau cine se-ntoarce. Eu ma bucur de fiecare moment petrecut cu o persoana, pentru ca mai tarziu va fi doar o amintire frumoasa. Uneori ma simt pierduta in forfota aceste lumi, printre aceste voci, printre aceste imagini. Dar nu am cum sa schimb nimic si nici cale de iesire nu exista. Dar un lucru e sigur: nimeni si nimic nu-mi poate sterge zambetul pe care-l schitez in suflet in fiecare secunda si pe chip in fiecare zi !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu