De uitat...

Pe masura ce crestem, simtim tot mai multe, insa incepem sa ne exprimam din ce in ce mai putin.
A trecut un an de atunci. Vor trece doi... trei... o suta. Cine mai stie? De atunci am tot promis ca te uit. Si am facut-o. Insa cred ca ceva din mine va ramane vesnic la tine.
Iar cand noi ne prefaceam din ce in ce mai bine ca totul e ca inainte, am renuntat. De ce? Pentru ca de un an tot mint. Te mint si mai intai de toate, ma mint. Tot incercam sa readuc acel vechi tu, ceea ce era imposibil. Pe toti ii raneam, numai pe tine te protejam, insa nu tu erai cel care ma iubea, ci acei ,, toti''.
Timpul ne-a schimbat. Si da, m-a schimbat si pe mine. Daca te-ai intoarce la mine,  nu ti-as intoarce spatele, dar nici nu te-as primi inapoi. Poate inainte as fi facut-o. Pe cine mint? Inainte sigur as fi facut-o.
Mi-e dor de tine, cred ca mereu imi vei lipsi. Insa e mai bine asa. Ne raman doar amintirile si niciun viitor care sa le strice.

Ne-am pierdut pe drum, insa o singura dorinta mai am: vreau sa ne revedem cand vom fi batrani si sa facem tot ce mi-ai promis.
Am fost singura atunci cand m-ai lasat sa cad. Nu ai fost acolo sa ma prinzi. Am avut nevoie de tine si ai uitat de mine. Iar cand ai avut tu nevoie de mine, mereu am fost langa tine, chiar si atunci cand cu un minut in urma inima mea era ranita de catre tine. Dar te-am iertat. Pentru ca te-am iubit. Dar toate acestea sunt de uitat.
Iubirea.
Minciuna.
Tradarea.
Glumele.
Familiaritatea.
Prietenia.
Increderea.
Toate acestea sunt de uitat. Insa eu nu voi uita nimic...

Parca suferinta este o intreaga dorinta

Parca uneori este prea bine... si atunci lipseste ceva: raul. Noi il chemam, atunci cand ii simtim lipsa.
Imi este frica in aceasta perioada. Anul trecut mi-am dorit de Craciun un singur baiat sa fie langa mine. Si cu o seara inainte de Ajun, l-am pierdut.
Noi chemam durerea, atunci cand o constientizam. Ea se apropie, noi o intampinam, ne intersectam si ne contopim.
Doar doua drumuri... par 100. Daca nu mi-ar fi frica, oare ce as alege? Trecutul tot ma cheama, incerc sa ripostez, ma afund in tacere, in uitare, in durere si incerc sa evadez... Degeaba... sunt prea slaba. Dar nu intr-atat de slaba sa renunt la viata si la a cauta in continuare perfectiunea si fericirea.
Privesc in jur. Doar oameni... ma consolez cu gandul ca toti, dar absolut toti afiseaza zambete false. Cine a spus ca viata este usoara? Este o lupta continua. Este un razboi cu tine insuti si cu cei din jurul tau. Dar este frumos atunci cand castigi. 

O lupta continua

Hei, copilasi! Nu am mai dat de mult pe aici si imi pare rau. A inceput sa imi fie frica sa ma exteriorizez. Pana la urma, toti te judeca. Doare cand esti dezamagit de persoana care chiar credeai ca te iubeste cu adevarat si careia chiar credeai ca ii pasa de tine... Doare totul.
Inca mai caut perfectiunea... o voi cauta pana o voi gasi.
Am inteles care este diferenta intre a renunta si a te satura. Am invatat ca sentimentele trebuie exprimate la timpul lor, altfel vor deveni o povara si iti va fi din ce in ce mai frica de ceea ce iubesti.
Acum chiar mi as dori sa plang, nu conteaza din ce motiv, doar sa incep sa lacrimez, apoi motivele vor veni de la sine.
Cred ca nu am vrut sa te ranesc, asa ca m am ranit singura... Cred ca mi-a fost mereu prea frica de sentimente mele si de reactiile celor din jur. Dar acum, pot spune ca nu prea imi mai pasa. Cum am spus, toti ma judeca, fie in fata, fie pe la spate.
Viata este o lupta continua intre tine si societate. Trebuie sa te zbati ca sa primesti ceea ce iti doresti. Trebuie sa arati ca iti pasa, sa nu lasi totul in voia sortii, trebuie sa fii egoist in raport cu persoanele pe care chiar le iubesti.
Iar in viata, pentru a obtine ceva, trebuie sa sacrifici altceva la fel de pretios, altfel vei pierde totul.

Tumblr

http://amaliaclaudia.tumblr.com/
      Follow me, please! :3

Stare efemera

Si de ce cand ai tot ce-ti poti dori... apare amintirea ta si strica tot? De ce inca mai imi creezi suferinta si confuzie? Credeam ca te-am uitat... dupa atatea luni de zile inca mai esti prezent in mintea si in sufletul meu. De ce inca ma mai trec fiorii cand ascult melodia noastra? De ce nu pot uita ochii tai? Acei ochi care ma iubeau candva.

M-am intrebat mereu de ce nu am fost eu aleasa. Putea fi altfel povestea noastra. Puteam fi doar tu si eu. Iti mai amintesti promisiunile ce mi le faceai? De acel ,,forever'' iti mai amintesti? Inca mai imi este dor de acel tu din trecut... Si inca il mai astept sa se intoarca.
Si, totusi, dupa atatea luni... Credeam ca te-am uitat, dar se pare ca nu este asa. Dar, fii sigur ca am trecut peste suferinta ce mi-ai provocat-o de-a lungul intregii primaveri. Si fii sigur ca... intr-o zi, va aparea altcineva in viata mea care ma va iubi mai mult decat ai facut-o tu. Va aparea cineva care ma va pretui asa cum sunt eu. Si atunci... te voi uita de tot.

Generatia facebook

Traim in epoca in care daca nu ai facebook, nu mai ai prieteni. Daca nu ai facebook, nu ai calitati, nici defecte, de parca daca nu ai facebook, nu mai esti om. Mi s-a acrit de discriminari, invidii si rautati. De ce sunt oamenii atat de rai? De ce lumea in care traim e asa insuportabila?
Daca esti diferit de ceilalti, esti exclus din grupuri, esti privit cu ochi rai...
Acum sunt apreciati baietii ,,rai'', care fumeaza, care beau, cei perversi etc. Pentru ca de, acum sunt la moda. Dar  dupa 10 ani, tot la moda vor fi?...
Cand intalnesti oameni cu adevarat valorosi, dai cu piciorul, deoarece, in zielle de astazi, nu sunt la moda.
Of, societate! 

Doar un dor

Astazi imi este dor doar de un singur el. Sau mai bine zis, de prietenia care era odata intre noi...
As vrea sa dau timpul inapoi si sa retraiesc momentele cu tine. As vrea sa mai fim, din nou, amandoi impotriva tuturor, sa avem propriile noastre reguli si sa le incalcam mereu. Doar noi 2... 
Cat imi e dor de certurile noastre prostesti si de impacarile atat de dulci. Cat as vrea sa ma mai gasesc in bratele tale inca o data...
Adorm in brate cu ursuletul de la tine si iti simt mirosul. Imi apare in fata chipul tau. Ma gandesc ca am avut un an minunat alaturi de tine... Cand lumea ne critica din cauza modului nostru ciudat de a ne arata afectiunea... mi-e dor de toate acele momente.
Uneori, vorbesc cu tine in gand, imi amintesc cat iubeam cand te vedeam razand. Ai fost pe primul loc, sa nu uiti. Pentru tine am renuntat la multe si la multi.

Frica

Poate ca privesc eu gresit lucrurile. Mai sunt si baieti pentru care merita sa lupti.
O singura data am pus suflet pentru un baiat si am aratat asta...prea mult. Am aratat afectiune baiatului nepotrivit. Si ce ofeream, nu primeam inapoi. Decat foarte rar. Dar de la el am invatat doua lucruri: sa nu cred in cuvinte, ci in fapte si sa nu pun suflet pentru oricine. Si poate am facut exces de acestea.
Daca te uiti mai bine, sunt si baieti nu ca ceilalti sensibili, diferiti...
Doar ca....... mi-e prea frica sa mai pun sentimente.

Stari efemere

Si ma indragostesc mereu de baiatul nepotrivit. Iar cei care se indragostesc de mine, ii ranesc, fara sa vreau.
De ce nu pot fi si eu cu inima rece ca prostitoatele alea care saruta din obligatie, imbratiseaza din obligatie si stau cu un barbat tot din obligatie? Fara pic de sentimente, doar pentru un anumit scop si nu acela al dragostei.
De-acum imi e frica si sa am indragostesc.
Poate de aceea prostitoatele nu sufera...

I'm looking for

Desi mi-am promis ca termin cu postarile despre ACEL EL, care m-a facut sa sufar atat... vreau sa zic doar ca...am impresia ca va ramane in sufletul meu ca o amintire frumoasa. Am trait clipe de neuitat alaturi de el. Iar norocul meu a fost ca am reusit sa scap de sentimente fix inainte de examen. Si asa am putut lua 9.25 la romana si 10 la matematica. Nici nu visam la asa ceva.
Oricum, vara asta sunt gata sa ma maturizez, sa evit problemele, atat in plan spiritual, cat si social. Nimeni si nimic sa nu-mi fure fericirea, sa fiu eu insami alaturi de familie si de prietenii adevarati. 
I want you! The only one for me! I'm looking for you! I will find you soon. So, wait for me, please!

A venit vacanta!

Yey! A venit vacanta si la noi, cei de-a opta. Se simte vara in sfarsit!

Gata scoala, gata temele, gata examenele!
Soare, mare, munte, excursii, calculator, iesiri in oras cu prietenii! Se simte vacanta...

Goodbye kisses

Astazi imi este doar dor, dar unul nebun... ce pot sa zic? Vina a fost a mea ca am crezut in tot ce-mi ziceai. Iar acum cel mai tare ma dor promisiunile pe care le faceam impreuna. Poate ca asa ar fi trebuit sa se intample... Sa ne luam ramas bun intr-un mod indiferent si dureros in acelasi timp. Poate ca asa putem pastra amintirile frumoase pe care le-am dobandit de-a lungul unui an si jumatate... Sa nu le mai stricam prin ce am devenit acum, prin vorbere dureroase pe care ni le aruncam si prin gesturile aiurite... A venit momentul sa ne luam ramas bun unul de la altul, sa luam cu noi doar amaintirile si sa plecam. Unde nu sunt doi, ramane doar dorul de trecut. Dar trece...
Eram amandoi, acum sunt doar eu. Uneori cand imi lipsesti, ma uit la pozele cu noi... E dureros sa stii ca a fost atat de frumos si nu va mai fi la fel...niciodata.
Intr-o alta viata sunt sigura ca ne vom revedea. Si te voi face sa ramai. Atunci voi fi doar a ta si ne vom indeplini toate promisiunile facute. Iti promit!

Parfum de minciuna

Noi, fetele, suntem cele fraiere care ne facem singure rau.
A spera nu este gresit, dar...
Cand ne indragostim, nu putem sa ne desprindem de persoana iubita, chiar daca putem constientiza ca este gresit tot ceea ce facem. Noi uram tot ceea ce este interzis...
Iar cand vrem sa parasim, nu putem... Ne incurajam singure si ne spunem ca il vom schimba noi pe baiat. GRESIT! Nimeni nu se poate schimba.. Doar ca pe masura ce creste invata sa minta mai bine si invata sa-si ascunda adevaratul sau caracter.
Ar trebui sa nu ne lasam fericirea sa depinda de ceva ce ar trebui sa pierdem. Ar trebui...

Promisiune

,,Tu chiar esti indragostita!''
Asta mi-a spus cineva ieri. Dar inca nu pot constientiza pe deplin sensul acelor cuvinte. 
Si am facut un an. Un an a trecut, un an ne-am certat, ne-am impacat, ne-am jucat... Si un an m-am mintit.
Oare sa fie asa? Prima iubire?

Daca ar fi adevarat...de ce? Pentru ca te-am pierdut, m-ai pierdut, si totusi, uita-ne tot impreuna. Incep sa obosesc.
Credeam ca ma cunosc, dar acum nu mai sunt asa de sigura. Sunt fractiuni de secunda cand simt ca te urasc. Deci cred ca voi pleca, nu prea imi dai de ales.
Nu poate merge asa pana la nesfarsit, nu sunt o jucarie. Odata ce incep sa constientizez ca am sentimente pentru tine, trebuie sa ne indepartam. Nu mai are rost sa ma intreb daca asta e ceea ce imi doresc...
Dar despartirea noastra nu este sfarsitul. Prietenia nu a inceput pentru a se sfarsi urat. E doar o pauza...o pauza lunga.

Candva, promit ca te voi regasi. Si ma voi indragosti de tine din nou. 

Si totusi arde ceva

          Eşti departe, departe de noi,
                   Am suflet de gheaţă şi inima sloi,
          Îmi spui că e stinsă de mult dragostea,
                   Şi totuşi arde, arde ceva. 

Cat a trecut, cate s-au spus, cate s-au intamplat... de la un timp nu ma mai doare. Pe zi ce trece sunt din ce in ce mai sus. Insa... povestea noastra pare fara sfarsit. De ceva vreme nu mai e ca la inceput, ne-am distantat, iar ne-am apropiat, din nou ne-am certat. Dupa mine, incercarile sunt in zadar... si totusi, inca mai arde ceva. 
Nu regret nimic cu privire la noi. Ne-au incercat multe situatii, am avut momente frumoase si mai putin dragute, dar eu am reusit sa ies din toate cu zambetul pe buze. Si tot nu inteleg de ce mai faci inca parte din viata mea. Mai bine ramaneam doar copiii de la inceput... Trebuia sa ne oprim la un anumit pas, dar nu am avut limite. 
 Acum am inteles ca pot avea tot ce-mi doresc daca stiu ce sa aleg. Si sunt sigura ca alegerea mea nu esti tu. 
Un singur lucru bun am invatat de la tine si acela de a nu crede in cuvinte, ci doar in fapte. 
Si n-am uitat cat am plans defapt, am realizat ca tot ce-i bine nu tine mereu de tine. Intr-un final, orice rau e ucis de un bine.  
Acum, nu mai am de gand sa-ti mai acord a mia sansa. Sunt altii ce o asteapta pe prima.  

Tu nu, eu da

Si n-ai sa vezi ca ma plang. Si n-ai sa vezi ca ma ascund. Sunt ceea ce sunt si atat!
Mama mi-a dat aripi si m-a invatat singura sa zbor. Pot respira si fara tine, poate chiar e mai bine. Oricum nu ma gandesc la viitor. El deja exista, nu pot schimba nimic. Ceea ce trebuie sa se intample se va intampla... cu un scop! Trebuie sa pleci din viata mea? Te-am pupat, papa! Trebuie sa ramai?... Nee, nu prea cred. Locul tau il va ocupa altcineva, mult mai bun ca tine!
Atata timp cat nu-mi pasa unde sunt, nu ma pot rataci! Si nu ma tem de umbrele ce le vad in jurul meu. Ele imi demonstraza ca exista lumina prin apropiere.
Un lucru nu inteleg: desi am trecut prin multe, suntem inca amandoi... Pentru ca nu poti sa cazi cand tii pe cineva de mana. Dar nu mai poti ramane, nu mai vreau. E momentul sa trec la nivelul urmator. Tu vei face parte din capitolul anterior. Nu-mi mai pasa de destin daca inca te mai vrea in viata mea. Eu stiu doar ca am nevoie de... tot in afara de tine. Tu esti doar un nor efemer pe cerul vietii mele...sper.
Si de nu va fi asa. Tu nu stii ce putere da dragostea sa distrugi pe cineva.

Te pup, papa!
          Inca prietena ta.

Fumul vietii

Am invatat sa zambesc la confuzie, sa rad printre lacrimi si suferinta, sa invat sa astept atunci cand nu mai am rabdare, sa daruiesc iubire atunci cand urasc si sa ofer o mangaiere atunci cand vreau sa dau totul din calea mea.
Am invatat ca toate au rostul lor in viata. Lacrimile sadesc un zambet si toata tristetea, fericire. Ca doar mereu dupa ploaie apare curcubeul, chiar daca noi nu il vedem. Trebuie sa credem in noi si sa... apreciem mai mult ce avem.
Acum un an priveam asa diferit lumea. Totul mi se parea roz, nu credeam in spusele celor mai mari decat mine, cum ca ar exista prieteni falsi sau tradari... Iar acum... Viata mi-a dovedit ca m-am inselat enorm, dar stiu ca totul a fost cu un scop: maturizarea mea. Prin aceasta imi pot imbunatati singura viata, o pot decora cu momente si oameni ce ma fac fericita cu adevarat. Imi pot trasa singura drumul...desigur, daca toata lumea ar fi perfecta cum visez eu.
Si totusi... viata este asa frumoasa!

Prietenie fumata

Multi in ziua de astazi fumeata. Eu nu spun ca sunt fana. Dar am unele momente cand imi aduc aminte de o prietenie ce a fost ca o tigara pentru mine. Si am scapat de ea, zic eu, dar tot ma tenteaza. Devine mai ceva ca un drog pentru mine: din ce in ce mai multa dependenta. Desi nu este deloc ceea ce pare. Balanta inclina spre defecte, de cele mai multe ori, iar eu nu ma pot abtine sa nu-mi amintesc de esenta tigarii. Vreau sa scap de dependenta si stiu ca pot... doar inca un fum...

Discriminare

Daca nu esti curva, esti piti, Daca nu esti piti, esti baietoaica, cu skateri, sepci de rapper... Daca nu esti baietoaica, esti tocilara. Daca nu esti tocilara, esti izolata complet de lume. Acestea sunt categoriile de fete de acum. Depinde acum ce fete le plac baietilor. Pot fi si combinatii: baietoaice cu suflet, tocilare foarte frumoase, curve cu suflet, folosite. Doar nimeni nu e la fel, fiecare are ceva diferit.
Iar grupele de baieti sunt asa: tocilari, perversi, cocalari, sensibili, obsedati de jocuri si roboti si cei linistiti si misteriosi. Depinde acum ce gusturi au fetele la baieti. Dar acum toata lumea crede in dragoste la prima vedere, ceea ce, din punctul meu de vedere este patetic. Cum poti sa-ti dai seama daca are suflet bun sau rau? Aparentele inseala...
Ca urmare, toti ne incadram in una din grupele scrise mai sus, fie ca vrem, fe ca nu.

Termen de viata

La starea civila te intreaba: ,,Alegi sa-ti fie alaturi la bine si la rau pentru toata viata?'' Si unii raspund cu DA. Iar peste cativa ani la tribunal se spune din nou da, pentru divort. Deci viata celor doi s-a terminat ca doar au ales pentru toata viata?
La fel si cu prienetiile astea. Friends forever! ,,Forever'' nu mai are acelasi sens ca inainte. E gen un ,,sometimes'' sau ,,until''. Ca doar acum sunt la moda prietenii falsi!
Asa si relatiile intre adolescenti... Mai ales pe facebook: azi cu unu', maine cu altu' si asa devii folosit, uzat si din ce in ce mai comun.
In ziua de astazi...sau, daca ma gandesc mai bine, niciodata nimic nu a fost vesnic. Dar acum e prea detot! Ma satur cand ma uit in jur si vad numai ura intre oameni, falsitate, minciuna, orgoliu prostesc, nepasare, infatuare... Incotro se indreapta toate aceste nimicuri? Spre o lume din ce in ce ma proasta. 

In ziua de astazi.

Ciudata lume mai gasesti in ziua de astazi!
Prieteni adevarati nu mai exista, relatiile sunt trecatoare toate, nu mai poti avea incredere in nimeni si esti injunchiat pe la spate de cine te astepti mai putin. Te uiti in jur si observi ca ai tot ce vrei, iar secunda urmatoare simti singuratate in suflet. Te miri ce cauti intr-o lume ca asta, pentru ce suferi, de ce trudesti si spre ce aspiri. Iar intrebarile pe care le pui, timpul ti le aduce inapoi intacte. Nu intelegi spre ce te indrepti.
In ziua de astazi, oriunde te uiti observi doar pornografii: la televizor numai fete cu sani pe-afara, cu curu' mare, cu buze umflate; si cocalari cat cuprinde. Decenta nu mai exista? Curve gasesti la tot pasu'. Dar fete cu suflet? Mai exista si asa, dar sunt pe cale de disparitie. Ciudat ca putini observa ca ne distrugem unii pe altii.
Dar cei decenti reprezinta minoritatea zilelor noastre, din pacate. Fiecare zi este o noua jungla a societatii, numai urme de ura, invidie, rautate... Inspre ce se indreapta toate acestea?

No title...

Sa te feresti de ura celui care te-a iubit odata...
Ce odata era dragoste infinita, acum este dispret continuu. Cand te vad mi se face greata. Cum am putut crede in asa un prost? Haha... si doar pentru ca rad cu tine toti cred ca ne-am impacat. Ce patetic! Se vede ca cei care se lasa pacaliti de acest comportament nu ma cunosc cu adevarat. Adica uita-te la noi! Am intors planetele pe dos fiind prieteni.
Dar pot spune ca aici eu sunt fraiera. Imi consum timpul scriind destre tine.
Hmm...copilasi, stiu ca nu mai postez asa de des si imi pare rau, dar sunt clasa a opta, dupa cum am mai spus si nu trece o zi fara sa aud de cel putin 50 de ori ,, Ai examen! Intava!'' Innebunesc.

Succes si voua la scoala! Ne mai citim! Pup :*

Just me

 Ce bine ma simt acum fara tine. Chiar nu credeam ca voi spune asta vreodata, dar se pare ca o pot  zice din tot sufletul. Timp de cateva saptamani cand nu te-am vazut, am suferit dupa pierderea ta, dar in momentul in care ne-am reintalnit, se pare ca durerea a luat sfarsit. Inainte eu sufeream, iar tu radeai. Din cate se pare acum este invers.
Problema este ca m-am asteptat la prea multe de la un prapadit ca tine. Si uite ca lumea a avut dreptate cand spunea ca nu este bine sa fim prieteni si ca ar trebui sa o luam pe drumuri separate. E trist cum te prefaci ca ti-e bine fara mine si ca viata ta este perfecta. Chiar mi-e mila de tine. M-a ajutat enorm pierderea ta: am aflat care sunt prietenii mei adevarati si mi-am facut mult mai mult timp pentru ei, asa cum merita, am redevenit fata vesela cu mandrie care nu-si va mai cere scuze niciodata daca nu trebuie, doar ca sa salveze o prietenie aiurita. Chiar ma bucur ca nu mai suntem prieteni, in ciuda unor amintiri frumoase alaturi de tine, caci trebuie sa recunosc, am crezut orbeste in tine si in prietenia noastra idioata.

 

 

  Dacă voi cădea în incercarea mea de a-mi îndeplini visele...Nu-i nimic. Pentru că voi invăţa din nou să zbor. Aum trebuie sa ma concentrez pe examenele de anul acesta si nu voi lasa pe nimeni sa ma rapeasca din sperantele si viitorul meu. Sunt doar eu in joc, eu si prietenii mei adevarati. 

Sper sa treci si tu peste suferinta, cum am trecut si eu la randul meu.

Vacanta asta

Vacanta asta a fost una destul de lunga si scurta in acelasi timp. Hmm... am pierdut o persoana destul de importanta pentru mine. Iubirea incepea sa se transforme in ura pe zi ce trecea, dar cineva mi-a spus ca nu trebuie sa-mi schimb brusc sentimentele si sa nu invinovatesc pe nimeni, nici chiar pe destin. Am petrecut momente unice langa acea persoana si vor ramane mereu in inima si poate ca a trebuit sa o luam pe drumuri diferite de la un anumit punct, pentru ca orice inceput are si un sfarsit. Prima data mi-a fost destul de greu sa accept realitatea, dar dupa putin timp m-am obisnuit si am realizat ca nu sunt asa de singura cum ma simteam. Vacanta aceasta a fost destul de reusita, dar pacat ca s-a cam terminat, cum am mai spus, orice inceput are si un sfarsit. Acum trebuie sa ma concentrez pe examenele din vara sa dau tot ce pot, deoarece o singura data in viata dau examenele din clasa a opta, iar peste ani vreau sa imi aduc aminte cu bucurie de ele. Deci nu stiu cat de des voi mai putea posta pe blog, dar va promit ca voi recupera. Succes la scoala! Pupici! :*